Consultanta Juridica

Potrivit prevederilor Legii nr.36/1995 privind notarii publici şi a activităţii notariale, certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public în cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase şi cuprinde constatările referitoare la masa succesorală, calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din patrimoniul defunctului, respectiv bunurile atribuite dacă moştenitorii şi-au împărţit averea prin bună învoială.

Art.84 din Legii nr.36/1995 dispune că „în cazul în care nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor”.

Puterea doveditoare a certificatului de moştenitor, respectiv a celui de calitate de moştenitor, Legea nr.36/1995, prin art.88 teza a II-a  „până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte”.

Rezultă că, odată emis de notarul public, certificatul de moştenitor nu poate fi  ignorat, prin simpla lui negare, deoarece acest act, în puterea legii, face dovada deplină, printre altele, şi asupra calităţii de moştenitor, până la anularea lui prin hotărâre judecătorească.

În privinţa anulării certificatului, trebuie să se deosebească după cum partea care o cere a participat la procedura notarială şi a consimţit la eliberarea lui sau are calitatea de terţă persoană care nu şi-a dat acordul la eliberarea lui.

În timp ce în primul caz, partea care o cere a participat la procedura notarială ,certificatul are valoarea unei convenţii (art.969 Cod civil), în cel de al doilea caz, are calitatea de terţă persoană care nu şi-a dat acordul la eliberarea lui, menţiunile lui sunt opozabile numai până la dovada contrară.

Dar şi într-un caz şi în altul anularea certificatului se poate cere numai pe cale principală, printr-o acţiune separată, împrejurare ce trebuie constatată prin hotărâre judecătorească care să conteste calitatea de moştenitor al titularului ori întinderea drepturilor lui succesorale.