Consultanta Juridica

ADMISIBILITATEA CONTESTAŢIEI ÎN ANULARE

Admisibilitatea contestaţiei în anulare întemeiată pe dispoziţiile art.386 alin.1 lit.c şi d Cod procedură penală, în cazul pronunţării unei soluţii prevăzută de art.278/1 alin.8 lit.b Cod procedură penală

Contestaţia în anulare întemeiată pe disp. art.386 lit.c şi d Cod pr.penală, este reglementată ca şi cale extraordinară de atac, ca un remediu pentru anumite situaţii de nelegalitate sau netemeinicie a unei soluţii prin care instanţele au statuat asupra fondului cauzei, pentru motive ce nu mai pot fi invocate pe altă cale procedurală.

Prin decizia penală nr…/R din …4.2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de intimatele S.A. şi M. Ghe. împotriva deciziei penale nr.1../2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală în dosarul nr…./2004. Contestatoarele au fost obligate la 4.000.000 lei, cheltuieli de judecată către intimaţii B. A. şi B. M. şi la câte 100.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut următoarele :
Intimata S.A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr…./27.10.2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală nr.dosarul nr…./2004, contestaţia fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală sub nr.6591/2004.
De asemenea, intimata M. Ghe. a formulat contestaţie in anulare impotriva aceleiaşi decizii penale, contestaţia fiind inregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală sub nr.6592/2004.
Ambele contestaţii sunt întemeiate pe disp.art. 3.. lit.c şi d Cod pr.penală, fiind motivate aproape identic.
Astfel, S. A. a invocat lipsa plângerii prealabile (pe motiv că instanţa de recurs a omis să cerceteze dacă în cauză există plângere prealabilă, situaţie în care se impunea aplicarea art.10 lit.f Cod pr.penală, cu consecinţa prevăzută de art.11 pct.2 lit.b Cod pr.penală), autoritatea de lucru judecat (pe motiv că instanţa de recurs a omis faptul că elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.249 Cod penal au constituit chestiuni prealabile, soluţionate cu autoritate de lucru judecat de instanţele civile, care au constatat inexistenţa elementelor de fapt care constituie elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi nu a făcut aplicarea art.10 al.1 lit.a rap.la art.11 al.2 Cod pr.penală.), precum şi intervenirea prescripţiei (pe motiv că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acestui aspect, cu toate că de la momentul pretinsei săvarşiri a faptelor şi până in prezent s-a implinit termenul de prescripţie, astfel încat trebuia să facă aplicarea art.11 pct.2 lit.b Cod pr.penală).
M. Ghe. a invocat lipsa plângerii prealabile (pe motiv că instanţa de recurs a omis să cerceteze dacă în cauză există plângere prealabilă, situaţie în care se impunea aplicarea art.10 lit.f Cod pr.penală, cu consecinţa prevăzută de art.11 pct.2 lit.b Cod pr.penală), autoritatea de lucru judecat (referitor la infracţiunea prev.de art.220 Cod penal – deoarece prin sentinţa penală nr.1974/1999 a Judecătoriei sector 1 Bucureşti s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la aceeaşi faptă şi instanţa de recurs a omis sa facă aplicarea art.10 al.1 lit.j rap.la art.11 pct.1 lit.c şi pct.2 lit.b Cod pr.penală; referitor la infracţiunea prev.de art.21 lit.b din Legea nr.50/1991 – pe motiv că pentru aceeaşi faptă a fost deja sancţionată cu amendă administrativă în temeiul art.181 Cod penal, astfel încât sunt incidente disp.art.10 lit.j Cod pr.penală; referitor la toate infracţiunile sesizate – pe motiv că toate elementele constitutive constituie chestiuni prealabile în sensul art.44 al.ultim Cod pr.penală şi au fost deja soluţionate de către instanţele civile, care au constatat inexistenţa elementelor de fapt ce corespund elementului material al infracţiunilor cercetate, impunandu-se concluzia că aceste fapte nu există in materialitatea lor, situaţie în care instanţa de recurs trebuia să facă aplicarea art.10 al.1 lit.a rap.la art.11 al.2 Cod pr.penală), precum şi intervenirea prescripţiei (pe motiv că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acestui aspect, cu toate că de la momentul pretinsei săvarşiri a faptelor şi până in prezent s-a implinit termenul de prescripţie, astfel încat trebuia să facă aplicarea art.11 pct.2 lit.b Cod pr.penală).
Constatând că între cele două cauze există o strânsă legătură, deoarece au acelaşi obiect – fiind contestată aceeaşi decizie penală, pentru aceleaşi motive, iar părţile au calitatea de intimaţi, conform art. 34 lit.d cu referire la art.35 al.1 Cod pr.penală, Tribunalul a dispus reunirea celor două cauze sub numărul mai vechi de dosar, respectiv 6591/2004.
Examinând admisibilitatea contestaţiei, conform art.391 Cod pr.penală, Tribunalul a constatat că:
Prin decizia penală nr.1662/R/27.10.2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, au fost admise recursurile declarate de petenţii B. A. şi B. M. împotriva sentinţei penale nr.229/17.05.2004 a Judecătoriei sector 1 Bucureşti, dată in dosarul nr.4713/2004, s-a dispus casarea sentinţei şi rejudecand, instanţa de recurs a admis plangerile formulate de cei doi petenţi împotriva ordonanţelor nr.1166/P/2000 şi nr.777/II-I/2003 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 1 Bucureşti, a desfiinţat ordonanţele susmenţionate şi a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Judecătoria sector 1 Bucureşti, în vederea redeschiderii urmăririi penale.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a reţinut că prin hotararea recurată au fost respinse ca neintemeiate plângerile petenţilor, formulată în contradictoriu cu intimatele M. Ghe. şi S. A.
În data de 4.07.1999, petenţii au formulat plângeri penale împotriva numitei M. Ghe. pentru săvarşirea infracţiunilor prev.de art.21 lit.b din Legea nr.50/1991 şi prev.de art.192, 193, 217, 220, 288 şi 291 Cod penal şi împotriva numitei S. A. pentru săvarşirea infracţiunii prev.de art. 249 Cod penal, iar Primăria sectorului 1 Bucureşti a sesizat parchetul cu privire la faptul că M.Ghe. a continuat executarea lucrărilor de construire a imobilului din str. Caşin nr.21, cu toate că prin procesul verbal de constatare a contravenţiei nr.38/6.05.1999 s-a dispus sistarea lucrărilor, iar S. A., în calitate de arhitect in cadrul primăriei a întocmit şi eliberat autorizaţia de construire nr.18 C/1998, cu încălcarea procedurilor legale.
Prin ordonanţa nr.1166/P/3.12.2002, Parchetul de pe lânga Judecătoria sector 1 Bucureşti a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei M. Ghe. pentru săvarşirea infracţiunii prev.de art.21 lit.b din Legea nr.50/1991şi a invinuitei S. A. pentru săvarşirea infracţiunii prev.de art. 249 Cod penal, precum şi neînceperea urmăririi penale faţă de numita M. Ghe. pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art.192, 217, 288 şi 291 Cod penal. S-a apreciat că atâta vreme cât procesul verbal de contravenţie de sancţionare a numitei M. Ghe. a fost anulat prin decizia civilă nr.771/R/22.06.2000 a Tribunalului Bucureşti, în sarcina acesteia nu se mai poate reţine săvarşirea infracţiunii de continuare a lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele care au aplicat sancţiunea contravenţională. Cu privire la infracţiunile prev.de art. 192 şi art.217 Cod penal, s-a considerat că nu M. Ghe. sunt conexe, potrivit art.34 lit.d Cod pr.penală, astfel incat Parchetul a rezultat intenţia făptuitoarei, deoarece aceasta a acţionat în scopul consolidării imobilului, iar cu privire la infracţiunile prev.de art. 288 şi art.291 Cod penal, s-a constatat că actele la care se face referire în plângere sunt acte autentice. În ceea ce o priveşte pe invinuita S. A., s-a constatat că autorizaţia de construire a fost eliberată cu respectarea normelor legale.
B. A. şi B. M. au formulat plângere împotriva soluţiilor de scoatere de sub urmărire şi neînceperea urmăririi penale date prin ordonanţa de mai sus, plângerile fiind respinse prin ordonanţa nr.707/II-I/2003 emisă de Prim Procurorul Parchetului de pe lânga Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.
Instanţa de recurs a constatat că infracţiunile pentru care a fost cercetată numita avea obligaţia de a dispune cu privire la toate faptele sesizate, însă nu s-a pronunţat decât cu privire la anumite infracţiuni. Pe de altă parte, Parchetul a avut în vedere numai hotărârile pronunţate în materie civilă, fără a face o analiză proprie a materialului probator administrat in cauză, în special raportul de expertiză tehnică judiciară. În plus, potrivit art.202 Cod pr.penală, Parchetul avea obligaţia să strangă probele necesare pentru aflarea adevărului şi pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, iar pronunţarea unor hotarari civile asupra litigiilor dintre părţi nu dispensa organele de urmărire penală de obligaţia de a stabili, pe baza unui examen propriu, dacă persoanele cercetate se fac sau nu vinovate de săvarşirea unor fapte de natură penală.
Pentru aceste motive, instanţa de recurs a apreciat că plângerile formulate conform art. 2781 Cod pr.penală sunt intemeiate şi drept urmare, le-a admis şi a dispus restituirea cauzei la Parchet în vederea redeschiderii urmăririi penale, stabilind că procurorul urmează să se pronunţe în privinţa tuturor faptelor reclamate de către petenţi şi să dispună efectuarea unui supliment la raportul de expertiză tehnică, pentru ca expertul V. V. să răspundă la toate obiectivele expertizei, urmând ca in funcţie de necesitate să fie administrate orice alte probe în vederea aflării adevărului.
În cauză, s-a constatat că au fost respectate dispoziţiile referitoare la termenul de declarare a contestaţiei în anulare, fiind aplicabil art.388 al.1 teza a II-a Cod pr.penală, căci hotărârea contestată nu are dispoziţii executorii împotriva contestatorilor, astfel încât contestaţia trebuia introdusă in termen de 30 de zile de la data pronunţării deciziei dată de instanţa de recurs. Decizia a fost pronunţată în data de 27.10.2004, iar contestaţiile au fost înregistrate la Tribunalul Bucureşti în data de 26.11.2004.
Este îndeplinită şi condiţia comună pentru toate contestaţiile în anulare, prev.de art.386 al.1 Cod pr.penal, deoarece contestaţia a fost formulată împotriva unei hotărâri definitive, cauza fiind rejudecată de către Tribunal după admiterea recursului, aşa cum rezultă din cele expuse mai sus şi în conformitate cu art.417 lit.b Cod pr.penală.
Sub acest aspect, s-a precizat că dispoziţiile art.415-417 Cod pr.penală care se referă la data rămânerii definitive a hotărârilor penale, nu fac nici o distincţie şi nu califică hotărârile definitive în funcţie de obiectul cauzei, după cum este vorba despre soluţionarea unui conflict de drept penal sau a unei alte cereri (de ex., în materia arestării preventive, a măsurilor asigurătorii sau cereri formulate in faza de executare). Din interpretarea acestor dispoziţii legale nu rezultă că sunt considerate ca rămase definitive numai hotărârile prin care instanţa statuează asupra fondului cauzei. De altfel, această intrepretare a fost consacrată şi de practica judiciară, care a considerat admisibile contestaţiile în anulare întemeiate pe disp.art.386 lit.a şi b Cod pr.penală (care se referă la neîndeplinirea procedurii de citare şi la imposibilitatea de prezentare a părţii la termenul la care s-a judecat cauza in faţa instanţei de recurs) şi în cauze în care instanţa nu a fost sesizată prin rechizitoriu sau plângere prealabilă.
Totuşi, s-a apreciat că prezenta contestaţie nu este admisibilă pentru că motivele pe care se sprijină sunt numai aparent din cele prevăzute de art.386 lit.c şi d Cod pr.penală, astfel încat nu sunt îndeplinite condiţiile speciale de admisibilitate.
Conform art.386 lit.c Cod pr.penală, contestaţia în anulare se poate face „când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, dintre cele prev.in art.10 al.1 lit.f-i, cu privire la care existau probe in dosar”.
Se constată că această dispoziţie legală nu se referă în general la cauzele care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau după caz, continuarea procesului penal, ci se indică în mod expres cauze de încetare a procesului penal. Coroborând disp.art.386 lit.c Cod pr.penală cu disp.art.11 Cod pr.penală, rezultă că legea se referă la situaţia în care instanţa este sesizată cu conflictul de drept penal, în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorului, căci încetarea procesului penal este o soluţie ce poate fi pronunţată de către instanţă în cursul judecăţii, deci cu ocazia soluţionării fondului cauzei, după ce instanţa a fost sesizată prin rechizitoriu, plângere prealabilă sau potrivit cazului special prev.de art.2781 al.8 lit.c Cod pr.penală.
Această concluzie reiese şi din coroborarea art.386 lit.c Cod pr.penală cu dispoziţiile art.392 Cod pr.penală, ce reglementează procedura de judecare după admiterea contestaţiei în anulare. În acest caz, instanţa de recurs va proceda la rejudecarea recursului în aceleaşi limite procesuale ca şi cu ocazia primei soluţionări a recursului. Rejudecarea se face luând cauza din stadiul în care se afla la momentul la care a fost pronunţată hotararea definitivă ce a fost desfiinţată prin admiterea contestaţiei, nefiind admis ca pe calea contestaţiei în anulare să se modifice obiectul cauzei şi calităţile părţilor.
În speţă, instanţele nu au fost investite cu fondul cauzei, ci cu soluţionarea unei plângeri întemeiate pe disp.art. 2781 Cod pr.penală, cu privire la o soluţie de netrimitere in judecată dată de procuror, iar soluţiile ce pot fi pronunţate în asemenea situaţie sunt în mod expres prevăzute de lege, astfel încat nici prima instanţă şi nici instanţa de recurs nu puteau pronunţa o soluţie de încetare a procesului penal. În consecinţă, constatand că instanţa de recurs a cărei decizie a fost contestată nu putea să pronunţe o soluţie de tipul celei prev.de art.386 lit.c Cod pr.penală, în mod evident, o asemenea soluţie nu ar putea fi pronunţată nici după admiterea contestaţiei in anulare.
De altfel, contestaţia în anulare întemeiată pe disp. art.386 lit.c şi d Cod pr.penală, este reglementată ca şi cale extraordinară de atac, ca un remediu pentru anumite situaţii de nelegalitate sau netemeinicie a unei soluţii prin care instanţele au statuat asupra fondului cauzei, pentru motive ce nu mai pot fi invocate pe altă cale procedurală. În speţă, fondul cauzei nu a fost încă soluţionat, astfel încât lipsa plangerii prealabile şi prescripţia răspunderii penale pot fi invocate după redeschiderea urmăririi penale, procurorul având posibilitatea să dispună neînceperea urmăririi penale sau după caz, încetarea urmăririi penale în temeiul art.11 pct.1 Cod pr.penală, în situaţia în care va aprecia că motivele sunt întemeiate.
S-a apreciat că nu sunt îndeplinite nici condiţiile speciale prev.de art.386 lit.d Cod pr.penală, potrivit cărora contestaţia în anulare poate fi exercitată „când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă”.
În speţă, nu este vorba despre două hotărâri definitive penale, căci pentru infracţiunea prev.de art.220 Cod penal, numita M. Ghe. a invocat existenţa unei singure hotărâri prin care s-a dispus încetarea procesului penal; pentru infracţiunea prev.de art.21 lit.b din Legea nr.50/1991 se invocă ordonanţa procurorului prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi administrative, act care în înţelesul legii penale nu are valoarea unei hotărâri; iar cu privire la infracţiunile prev.de art.288 şi 291 Cod penal, se invocă o hotărare civilă care, potrivit art.22 al.2 Cod pr.penală, nu are autoritate de lucru judecat in faţa organului de urmărire penală şi a instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvarşit-o şi a vinovăţiei acesteia.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a contestaţiei în anulare, în temeiul art.391 cu referire la art.386 lit.c şi d Cod pr.penală, Tribunalul a respins-o ca indmisibilă.
Conform art.193 Cod pr.penală, constatând culpa procesuală a contestatoarelor, le-a obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimaţi, în cuantum de 4.000.000 lei, aşa cum rezultă din chitanţa ataşată la dosar.

CERERE DE CONTOPIRE

Analizând actele aflate la dosarul cauzei instanta retine că prin s.p. nr. ….2005 a Judecătoriei Sectorului x, definitivă prin neapelare la …2005, petenta a fost condamnată la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie prev. de art. 328 Cp, cu aplic. art. 37 lit. a) Cp (faptă din …2005). Totodată s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin s.p. nr. …10.2004 a Judecătoriei Sectorului x şi adăugarea acesteia la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată în cauză, petenta urmând să execute 1 an şi 6 luni închisoare, cu aplic. art. 71-64 Cp.

În executarea acestei sentinţe a fost emis MEPI nr. …2005, pedeapsa urmând să fie executată în perioada …2006-…2007.

Prin s.p. nr. …2005 a Judecătoriei Sectorului x, definitivă prin neapelare la x2005, petenta a fost condamnată la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie prev. de art. 328 Cp, cu aplic. art. 37 lit. a) Cp (fapte din ..2.2005, ..3.2005..04.2005, ..06.2005 şi ..9.2005). În baza art. 83 Cp s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin s.p. nr. ….2004 a Judecătoriei x şi adăugarea acesteia la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în cauză, petenta urmând să execute 2 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 Cp. În vederea executării a fost emis MEPI nr..2005, pedeapsa urmând a fi executată în perioada …2007-…2009.

In raport de datele comiterii faptelor si respectiv de datele rămînerii definitive a hotărîrilor de condamnare , astfel cum au fost mentionate în cele ce preced, instanta constată că infractiunile retinute în sarcina petentului se află în concurs real conform art.33 lit.a C.p., fiind săvîrsite mai înainte de a interveni o hotărîre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele.

In consecintă, instanta urmează ca în baza art.449 alin.1 lit.a C.p.p. să admită cererea de contopire a pedepselor formulata de petental-condamnată şi, în baza art.36 alin.2 rap.la art.33 lit.a) si 34 lit.b) C.p. să contopeasca cele 2 pedepse unice şi indivizibile (rezultate din revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin. s.p. nr. …2004 a Judecătoriei x  şi adăugarea acesteia la pedepsele de 6 luni şi respectiv 1 an închisoare aplicate în cauzele soluţionate prin s.p. nr. .. şi …2005 ale Judecătoriei x) de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani închisoare aplicate petentului prin sentintele penale menţionate mai sus, condamnata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, cu aplicarea art.71-64 C.p.

In baza art. 36 alin.3 C.p. si art.88 C.p. va fi dedusă din pedeapsa rezultantă perioada executată, de la 09.01.2006  la zi.

Totodată, în temeiul art. 35 alin. 4 Cp, va menţine pe lângă pedeapsa rezultantă măsurile de siguranţă privind confiscarea specială prev. de art. 118 lit. d) Cp, luate faţă de condamnată prin. s.p. nr. .. şi nr. .. ale Judecătoriei x.

De asemenea, vor fi anulate mandatele emise în baza hotărîrilor de condamnare menţionate si se va dispune emite un nou mandat pentru executarea pedepsei rezultante ce se va aplica prin prezenta hotărâre.

Ţinând seama de soluţia ce va fi pronunţată,  în baza art. 192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămîne în sarcina acestuia.

HOTARASTE:

In baza art.449 alin.1 lit.a C.p. admite cererea de contopire a pedepselor formulata de petentul condamnat ww, fiul lui V.ţa, născut la data de ww în Bucuresti, .., în prezent detinut în Penitenciarul …

In baza art.36 alin.1 C.p. rap.la art.33 lit.a) si art. 34 lit.b) C.p. contopeste următoarele pedepse:

§        pedeapsa unică şi indivizibilă de 3 ani închisoare aplicata prin s.p. ….2005  a Judecatoriei x, definitivă prin d.p. nr. ..2005 a Tribunalului .. rezultată prin revocarea liberării condiţionate în baza art. 61 Cp şi contopirea restului neexecutat de 355 zile închisoare din s.p. nr. ..6.2002 a Judecătoriei Sectorului x.

§        pedeapsa unică şi indivizibilă de 3 ani închisoare aplicata prin s.p. ….2005  a Judecatoriei x, definitivă prin neapelare la . (fapta din .10.2004), rezultată prin revocarea liberării condiţionate în baza art. 61 Cp şi contopirea restului neexecutat de 355 zile închisoare din s.p. nr. ….2002 a Judecătoriei x.

Condamnatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Face aplicarea art.71-64 C.p.

In baza art.350 C.p.p. mentine starea de arest a condamnatului în vederea executării pedepsei stabilite prin prezenta sentinţă.

In baza art.36 al.3 C.p.p. şi art.88 C.p. deduce din pedeapsa rezultantă perioada executată, de la ….2005 la zi.

Anuleaza MEPI nr. ….2005 emis de Judecătoria x şi nr. ….2005 emis de Judecatoria x şi dispune emiterea unui nou mandat de executare.

In baza art.192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

CONDUCERE PE DRUMURILE PUBLICE A UNUI AUTOVEHICUL FARA PERMIS DE CONDUCERE

Prin rechizitoriul nr. x din data de x.2005, Parchetul de pe langa  Judecatoria  Sectorului x  a dispus trimiterea  in judecata, a inculpatului ww, cercetat  în stare de libertate pentru savirsirea infractiunii prev. de art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul y, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 78 alin. 3 din OUG 195/2002.

In actul de sesizare a instantei s-a retinut în fapt că la data de …2005 în jurul orelor 05:30, cu ocazia unui control efectuat de lucrători de poliţie din cadrul DGPMB-Biroul Poliţie Rutieră, inculpatul a fost depistat în timp ce conducea pe sens interzis pe Str. Voila din sectorul 4, din direcţia Şos. Berceni, autoturismul Dacia 1300 cu nr. de înmatriculare ,,, proprietatea numitului y, în maşină aflîndu-se şi martorul mm. Cu ocazia verificărilor efectuate, s-a stabilit că inculpatul nu posedă permis de conducere.

Cu prilejul audierii în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, declarând că a condus autoturismul, care era parcat lângă un restaurant din apropiere, cu scopul de a-l duce la el în garaj, pe str. Anton Bacalbaşa.

S-a mai reţinut că, în drept, fapta savarsita de inculpat intruneste  elementele constitutive ale infractiunii prev. de art  78alin. 1 din OUG 195/2002.

În dovedirea situaţiei de fapt reţinute în actul de sesizare s-au invocat următoarele mijloace de probă: process-verbal de prindere în flagrant, declaraţiile inculpatului, declaraţiile martorilor mm, proces-verbal de verificare în evidenţele BPR.

S-a mai reţinut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, aspect ce rezultă din fişa de cazier judiciar a acestuia (f. 114 d.u.p.).

In cursul cercetarii judecatoresti, la termenul de azi,  ll1.2006, după citirea actului de sesizare a instanţei, a fost audiat inculpatul, conform art. 323 Cpp, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei. Cu prilejul audierii inculpatul a recunoscut şi regretat săvârşirea faptei pusă în sarcina sa prin rechizitoriu. La acelaşi termen, instanţa a audiat sub prestare de jurământ, martorii mm, declaraţiile acestora fiind de asemenea consemnate şi atşate la dosar.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta  reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de …2005,în jurul orelor 05 :30, inculpatul  a condus, fără a avea permis de conducere, autoturismul Dacia 1300 cu nr. de .., proprietatea numitului .., pe Str. Voila din sectorul 4, din direcţia Şos. Berceni. În maşină alături de inculpat se afla şi prietenul acestuia, martorul mm.

Situaţia de fapt menţionată rezultă din coroborarea celor consemnate în procesul-verbal întocmit cu ocazia depistării în trafic  şi a procesului-verbal de verificare în evidenţele posesorilor de permis de conducere (f. cu declaraţiile inculpatului  şi martorilor, date atât la urmărirea penală cât şi la instanţă .

Fapta a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţie sub forma intenţiei, aspect ce rezultă din probele administrate în cauză.

În drept, fapta inculpatului, care, la data de …2005,în jurul orelor 05 :30, a condus pe drumurile publice, fără a avea permis de conducere, autoturismul Dacia 1300 cu nr. de înmatriculare ..,  întruneşte elementele constitutive ale infractiunii prevăzute de art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002.

Vinovatia inculpatului fiind dovedita, pe baza probelor administrate, in raport cu fapta care a facut obiectul cercetarii judecatoresti, instanta va dispune condamnarea acestuia iar la proportinalizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru infractiunea savarsita, va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.72 al.1 C.p..În acest sens, va tine seama de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal, de gradul de pericol social concret al infractiunii, avand in vedere circumstantele reale ale faptei (starea de pericol pentru relaţiile sociale privind circulaţia pe drumurile publice generată de conducerea autovehicului de o persoană fără permis de conducere,  si imprejurarile savarsirii acesteia (la o oră când traficul rutier este puţin intens şi de către o persoană care, conform declaraţiilor martorilor, avea oarecari cunoştinţe privind manevrarea unui autovehicul), precum şi de persoana inculpatului care are un loc de muncă (muncitor la la SC … SRL) şi este necunoscut cu antecedente penale, fiind la primul său conflict cu legea penală.

În legătură cu persoana inculpatului,  instanţa  va reţine în favoarea acestuia circumstanţele atentuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) Cp. În acest sens, instanţa are  în vedere  conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii concretizată în lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră a acestuia, inculpatul recunoscând şi regretând săvârşirea faptei.

Avand in vedere aceste aspecte, instanta urmeaza a aplica o pedeapsă sub minimul special prevazut de lege conform art. 76 lit. d Cp, în cuantum de 3 luni închisoare.

Relativ la scopul preventiv-educativ al pedepsei prev. de art. 52 Cp, date fiind toate circumstanţele prezentei fapte, instanţa apreciază că acesta poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 81 alin. 1 lit. a, b, c Cp. Astfel fiind, pedeapsa urmează a fi suspendată condiţionat  pe termenul de încercare prevăzut de art. 82 Cp.

Faţă de cele expuse, instanţa, in baza baza art.78 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. d) Cp, va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere, iar în baza art. 81 alin. 1 Cp va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni, termen stabilit în condiţiile art. 82 Cp. Totodată, va pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 Cp privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Fata de solutia de condamnare ce va fi pronuntata, instanta în baza art 191 Cpp va obliga  inculpatul la 100 RON reprezentind cheltuieli judiciare avansate  de stat, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

HOTARASTE:

In baza art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 74 lit. a), c) Cp şi art. 76 lit. d) Cp, condamna pe inculpatul .., zis x, fiul lui ..de cetăţenie română, necăsătorit, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, muncitor la SC … SRL, fără antecedente penale, domiciliat  in Bucureşti, Str. …, la o pedeapsă de 3 luni inchisoare pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.

În baza art. 81 alin. 1 Cp dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni, stabilit în condiţiile art. 82 Cp.

Pune în vedere inculpatului disp. art. 83 Cp privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

In baza art.191 al.1 C.p.p. obliga  inculpatul la 100 RON cheltuieli judiciare avansate  de stat.

DENUNŢARE CALOMNIOASĂ

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …2005, petentul ww a solicitat, în baza art. 278¹ CPP,  desfiinţarea ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală nr. .., emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria sector x cu privire la învinuitul ww.

Prin ordonanţa mai sus mentionată s-a dispus, în temeiul art. 262 pct. 2 lit. a Cpp-243 Cpp rap la art. 11 pct. 1 lit. b şi art. 10 lit. d Cpp, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului ww, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de denunţare calomnioasă prev.de art. 259 alin. 1 Cp. Plingerea petentului împotriva acestei rezoluţii, adresată prim-procurorului  Parchetului de pe lângă Judecătoria  sector x a fost respinsă prin ordonanţa nr. …

Prin plângerea adresată Judecătoriei sectorului x, petentul a solicitat instanţei ca, prin sentinţa pe care o va pronunţa, să dispună infirmarea soluţiei date de către Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului x la data de .., să efectueze cercetarea penală în cauză, să admită acţiunea astfel cum a fost formulată şi să constate comiterea de către învinuit a infracţiunii de denunţ calomnios prev. de art. 259 alin. 1 CP, precum şi să oblige învinuitul la plata a 900 milioane lei cu titlu de daune morale, motivând că acestă sumă reprezintă de fapt paguba nerecuperată a Societăţii … SRL.

La dosar a fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. … al Parchetului de pe lângă Judecatoria sector x, precum şi dosarul .. a Judecatoriei sectorului x.

Analizind actele si lucrarile dosarului, instanta apreciaza ca solutia  Parchetului de pe linga Judecatoria sector x prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală  a intimatului ww este legala si temeinica, pentru motivele ce vor fi aratate in continuare.

În perioada anilor 1996-2000, între petentul y, reprezentant al SC .. SRL, şi intimatul ww, reprezentant al SC .. SRL, au existat unele neînţelegeri cu privire la livrarea unor mărfuri. Prin sentinţa civilă nr. .. din …1997 a Tribunalului Bucureşti, s-a hotărât obligarea SC …I SRL la plata sumei de 11.030 dolari USA către SC .. SRL. După pronunţarea acestei hotărâri, wwa formulat plângere penală împotriva lui y, sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 193, 194, 215, 289 şi 292 CP. Prin rezoluţia nr. .. a Parchetului de pe lângă Judecătoria x s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ww, declinându-se competenţa către Judecătoria x sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 193 CP. Prin sentinţa penală nr. …, Judecătoria z a dispus încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. h şi art. 284¹ CPP. Pentru aceste considerente, petentul y a depus, în data de .., o plângere prealabilă la Judecătoria sectorului x, înregistrată sub nr. …, împotriva intimatului ww pentru comiterea infracţiunii de denunţare calomnioasă, împrejurare faţă de care instanţa, prin sentinţa penală …, în baza art. 285 CPP, a dispus trimiterea plângerii la Parchetul de pe lângă Judecătoria x, unde s-a constituit dosarul de urmarire penală nr. …. In urma cercetărilor efectuate în cauză, prin ordonanţa nr. .,,din ,,.2004, s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penală a lui ww, în baza art. 262 pct. 2 rap. la art. 11 pct. 1 lit. b şi art. 10 lit. d CPP, intrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de denunţare calomnioasă prev. de art. 259 alin. 1 CP. Astfel, din probatoriul administrat în cauză, nu a rezultat că învinuitul a formulat cu rea credinţă plângerea penală împotriva părţii vătămate, ci doar a relatat împrejurările în modul în care le-a perceput şi potrivit nivelului său de educaţie. Totodată, Parchetul a reţinut că Judecătoria xu a analizat fondul cauzei, hotărârea de încetare a procesului penal fiind pronunţată ca urmare a lipsei părţii vătămate la două termene consecutive. Impotriva acestei ordonanţe, petentul a formulat, în baza art. 278 CPP, plângere la prim procurorul Parchetului, plângere respinsă ca neîntemeiată, întrucât s-a constat că soluţia de scoatere de sub urmărirea penală a lui ww este legală şi temeinică, din actele de cercetare efecuate în cauză rezultând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii reclamate.

Întra-adevăr, infracţiunea prev. de art. 259 alin.1 CP presupune realizarea acţiunii de învinuire mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană. Învinuirea mincinoasă are în vedere săvârşirea faptei cu rea-credinţă. Or, pe parcursul cercetărilor penale efectuate în dosarul de urmărire penală nr. …, nu s-au administrat probe din care să reiasă reaua-credinţă a intimatului în săvârşirea faptei, astfel încât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de denunţare calomnioasă, sub aspectul laturii subiective.

Fata de considerentele arătate mai sus, în baza  art. 278¹ alin. 8 lit. a CPP, instanta va respinge ca neîntemeiată plângerea petentului, menţinând ordonanţa atacată nr. …..

In temeiul art.192 alin.2 C.p.p., instanta  va obliga petenta la 20 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

În baza art. 278¹ alin. 8 lit. a CPP, respinge ca neintemeiata plingerea petentului y, in contradictoriu cu intimatul ww.

Menţine rezoluţia atacată nr. ,,9., dată de Parchetul de pe linga Judecatoria Sectorului x.

În baza art. 192 al. 2 CPP, obligă petentul la plata sumei de 20 RON cheltuieli judiciare avansate de  stat.

Infractiunile de proxenetism si trafic de persoane

Raportul dintre infractiunile de proxenetism si trafic de persoane, prevazute de art. 329 din Codul penal, respectiv de art. 12 din Legea nr. 678/2001, sub aspectul incadrarii juridice a faptelor in unul sau altul dintre textele de lege mentionate.

1. Intr-o orientare a practicii, criteriul de diferentiere intre cele doua infractiuni l-a constituit existenta sau absenta elementului de viciere a pozitiei subiective (a manifestarii libere de constiinta si vointa) a persoanei care se prostitueaza, viciere realizabila prin violenta psihica sau fizica, inducerea in eroare ori orice forma de constrangere.

Din aceasta perspectiva, atunci cand elementul de denaturare a factorului subiectiv exista, fapta a fost incadrata juridic ca infractiune de trafic de persoane (Anexele nr. 1 – 7), iar in ipoteza absentei acestuia, incadrarea juridica s-a facut potrivit dispozitiilor art. 329 alin. 1 sau 2 din Codul penal, cu exceptia ultimei teze a acestui alineat (Anexele nr. 8 – 16).

2. Jurisprudenta a cunoscut si solutii potrivit carora cele doua infractiuni au fost retinute in concurs real (Anexele nr. 17 – 19) ori ideal (Anexa nr. 20).

Aceasta optiune a existat atunci cand, din activitatile conexe practicarii prostitutiei (recrutare, transportare, transfer, indemn, inlesnire etc.) autorii acestora au tras foloase. Considerand ca acest element (obtinerea foloaselor) excede continutului constitutiv al infractiunii de trafic de persoane, regasindu-se numai in cel al infractiunii de proxenetism prevazuta de alin. 1 al art. 329 din Codul penal, s-a apreciat justificata retinerea pluralitatii infractionale, indiferent daca activitatile anterioare obtinerii de foloase (recrutare, transport etc.) s-au facut cu sau fara constrangere.

Optiunea intre cele doua forme ale concursului de infractiuni nu a fost motivata.

3. Practica instantei supreme evidentiaza aceeasi varietate de solutii ca si cea anterior expusa, bazata pe aceeasi argumentare (Anexele nr. 21 – 33).

Apreciez ca prima solutie jurisprudentiala este corecta.

Compararea continutului constitutiv al infractiunii prevazute de art. 329 alin. 1, 2 tezele I si II din Codul penal si art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 evidentiaza ca intre acestea nu poate exista nici un fel de confuzie.

Aceasta deoarece proxenetismul reprezinta o activitate infractionala non–agresiva si oricare dintre modalitatile alternative de savarsire (indemn, inlesnire, tragere de foloase – art. 328 alin 1, respectiv recrutare, trafic – art. 329 alin 2 din Codul penal), nu implica vicierea pozitiei subiective a subiectului pasiv secundar. Or, activitatile ce constituie elementul material al infractiunii de trafic de persoane se savarsesc prin mijloace care presupun cu necesitate, infrangerea libertatii de vointa si constiinta a subiectului pasiv.

Aceasta diferenta concretizata in elementul de constrangere in sens larg, se manifesta si la nivelul cerintei esentiale actiunilor mentionate pentru a constitui elementul material al uneia sau alteia dintre infractiunile in discutie.

Astfel, in cazul proxenetismului cerinta esentiala o reprezinta existenta unei legaturi obiective intre oricare dintre actiunile elementului material si practicarea liber consimtita a prostitutiei de catre o persoana. in ceea ce priveste infractiunea de trafic de persoane, actiunile prevazute de art. 12 din Legea nr. 678/2001, pentru a constitui elementul material, trebuie sa fie supuse cerintei comiterii lor exclusiv in scopul exploatarii unei peroane. Potrivit art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001, exploatarea unei persoane este sinonima cu obligarea la practicarea prostitutiei. Chiar termenii folositi in identificarea cerintei esentiale – exploatare, obligare – pun in evidenta elementul de constrangere existent in cazul infractiunii prevazute de art. 12 din Legea nr. 678/2001 si specific acestuia.

In consecinta, aspectele evidentiate reprezinta tot atatea argumente care sustin concluzia potrivit careia, din perspectiva incadrarii juridice, optiunea intre dispozitiile art. 329 alin. 1, 2 tezele I si II din Codul penal si art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 nu creeaza dificultati, urmand a se intemeia pe existenta sau inexistenta elementului de constrangere, lato sensu, specific numai infractiunii de trafic de persoane.

Dificultati prezinta problema stabilirii raportului dintre infractiunea de trafic de persoane prevazuta de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 si cea de proxenetism prevazuta de art. 329 alin 2 teza ultima din Codul penal (constrangerea la prostitutie), date fiind elementele de identitate ce urmeaza a fi relevate.

Astfel, termenul constrangere este utilizat de legiuitor in ambele incriminari. in art. 329 din Codul penal, constrangerea este una dintre actiunile ce pot constitui elementul material al formei agravate de proxenetism, in vreme ce in art. 12 alin 1 din Legea nr. 678/2001 reprezinta modalitatea de realizare a actiunilor ce compun elementul material.

In timp ce Codul penal foloseste notiunea generica de constrangere, Legea nr. 678/2001 enumara, aparent limitativ, diferite forme ale constrangerii – amenintare, violenta etc. Chiar si rapirea, frauda, inselaciunea, abuzul de autoritate, profitarea de imposibilitatea persoanei de a se apara ori a-si exprima vointa reprezinta tot forme particulare de constrangere fizica sau psihica, directa sau indirecta, care afecteaza factorii volitiv sau intelectiv. Ca urmare, reprezentarea actiunii si vointa de a o infaptui vor fi denaturate, lipsindu-le caracterul liber. Or, absenta acestui caracter este sinonima cu constrangerea, in acceptiunea generala.

In realitate, enumerarea utilizata de art. 12 alin 1 din Legea nr. 678/2001 nu are caracter limitativ, deoarece unul dintre termenii sai are o conotatie de maxima generalitate, fiind vorba de sintagma alte forme de constrangere.

In aceste conditii, intre constrangerea presupusa de art. 329 alin. 2 teza ultima din Codul penal si cea necesara pentru existenta infractiunii prevazute de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 nu exista nici o diferenta cantitativa sau calitativa.

Pe de alta parte, constrangerea ca element material al laturii obiective a continutului constitutiv al infractiunii de proxenetism si constrangerea ca modalitate necesara de realizare a elementului material al infractiunii de trafic de persoane presupun, atat una cat si cealalta, o legatura obiectiva cu practicarea prostitutiei de catre o persoana, indiferent de caracterul efectiv sau nu al acestei practicari.

De precizat ca, in cazul traficului de persoane, constrangerea la practicarea prostitutiei (art. 12 alin. 1 raportat la art. 2 pct. 2 lit. c teza I din Legea nr. 678/2001) este doar un aspect particular, in vreme ce, in ipoteza proxenetismului prevazut de art. 329 alin. 2 teza ultima din Codul penal, este singurul aspect.

Prezenta analiza are in vedere numai elementul de identitate relevat de art. 2 pct. 2 lit. c din teza I din Legea nr. 678/2001.

In acest context creat de existenta elementului de identitate, distinctia dintre cele doua infractiuni trebuie realizata pe alte criterii decat cele tinand de continutul constitutiv, intrucat din aceasta perspectiva cele doua calificari se suprapun: art. 329 alin. 2 teza ultima din Codul penal acopera aceleasi fapte care se includ in art. 12 alin. 1 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c teza I din Legea nr. 678/2001.

Prin urmare, ne aflam in situatia unor calificari redundante. O asemenea ipoteza, denumita in doctrina si concurs de legi penale, se solutioneaza aplicand principiul specialitatii, speciala generalibus derogant.

Ca atare, incriminarea cuprinsa in art. 12 din Legea nr. 678/2001 este, prin apartenenta sa la o lege penala care reglementeaza un domeniu specific al infractionalitatii – traficul de persoane, norma cu caracter special, in vreme ce dispozitia din Codul penal se caracterizeaza prin generalitate.

Pe de alta parte, art. 12 alin. 1 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c teza I din Legea nr. 678/2001, ca norma speciala, contine, asa cum am aratat anterior, toate elementele normei generale, respectiv ale art. 329 alin. 2 teza ultima din Codul penal.

Cum niciuna dintre normele mentionate nu contine elemente suplimentare celeilalte norme sau nu omite elemente ale acesteia, nu se poate vorbi de pluralitate infractionala sub forma unui concurs ideal, ci de un concurs de calificari.

De asemenea, nu poate fi vorba nici de existenta unei unitati infractionale, considerand traficul de persoane ca infractiune complexa care absoarbe, ca element sau circumstanta, infractiunea de proxenetism prevazuta de art. 329 alin. 2 teza ultima din Codul penal.

Argumentul care fundamenteaza concluzia inexistentei unitatii infractionale sub forma infractiunii complexe il constituie faptul ca aparenta de pluralitate este data de elementul legal, de faptul ca activitatea infractionala pare susceptibila de a fi sanctionata de mai multe norme penale. Prin urmare, elementul material este unic, nesusceptibil de a crea aparenta de pluralitate, aparenta care se situeaza doar la nivelul textelor legale. Aceasta este ipoteza specifica si caracterizanta pentru concursul de calificari.

In cazul unitatii infractionale, dimpotriva, aparenta de pluralitate este data de elementul material care pare a se scinda in mai multe entitati distincte, susceptibile fiecare de a cadea sub incidenta unei norme.

Or, in ipoteza in discutie, elementul material nu are aceasta aptitudine de a fi divizibil in entitati distincte.

In consecinta, concursul de calificari existent, solutionat pe baza principiului specialitatii, va da prioritate de aplicare normei speciale, urmand ca incadrarea juridica, in ipoteza in discutie, sa fie reprezentata de art. 12 alin 1 din Legea nr. 678/2001, cu excluderea art. 329 alin. 2 teza ultima din Codul penal.

Aceeasi concluzie se impune utilizand si criteriul cronologic si care reprezinta, de regula, o ilustrare particulara a principiului specialitatii.

Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

FURT CALIFICAT

In actul de sesizare a instantei s-a retinut în esenţă că la data de …2005, fiind în vădită stare de ebriet… la data de ,2005, în jurul orelor 11,00, inculpatul, aflându-se la cumpărături în incinta magazinului SELGROS x, a sustras un pachet pe care l-a ascuns sub braţul stâng. Ajuns la casă, inculpatul a plătit produsele cumpărate în afară de bunul pe care îl ţinea sub braţ, şi anume un aparat CMD (aparat pentru controlul mobil al datelor) marca Frego.

S-a mai retinut in actul de sesizare ca, din înregistrările video pe camerele situate în magazin, inculpatul s-a prezentat la casa nr. 4 şi a efectuat plata produselor achiziţionate, în afară de aparatul sustras din magazine şi pe care îl ţinea sub braţul stâng. Ulterior, inculpatul trace pe la controlul final ţinând sub braţul stâng aparatul CMD. Astfel, la orele 10,55 inculpatul trece prin dreptul porţilor senzomagnetice fără a lăsa agentului de pază aflat acolo aparatul pe care îl avea sub braţ. După trecerea porţilor senzomagnetice, la ieşirea din magazin, inculpatul a fost oprit de către un alt agent de pază care i-a arătat obiectul aflat sub braţ, după care împreună au urcat în biroul firmei de pază.

Conform înregistrărilor video, declaraţiilor agentului de pază de la SELGROS x şi declaraţiilor unei lucrătoare comerciale din magazine, inculpatul ţinea în ambele mâini o sacoşă cu cumpărături şi un bidon de apa de 5 litri, iar sub braţ aparatul CMD. La ieşirea din dreptul primelor uşi, fără ca sistemul (uşi senzomagnetice, nota instanţei) să se declanşeze, inculpatul s-a îndreptat către ieşirea exterioară fără a avea intenţia de a se îndrepta către un lucrător al magazinului sau către un agent de pază , fiind reţinut de către agentul de pază care a găsit bunul asupra lui.

Întrucât bunul, în valoare aproximativă de 1.000 euro   a fost recuperat şi restituit, partea vătămată SELGROS x a comunicat prin adresă că nu se constituie parte civilă în cauză.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că nu a avut intenţia de a sustrage bunul, ci de a-l preda unui lucrător al magazinului, însă în momentul trecerii la casele de marcat a omis acet lucru deoarece vorbea la telefon.

Fapta savarsita de inculpat intruneste in drept elementele constitutive ale infractiunii. de furt calificat prev. de art  208 al 1- 209 al 1 lit  e) C.p  cu aplic art 37 lit b) C.p.

Situaţia de fapt reţinută este dovedita cu procesul-verbal de constatare a infracţiunii, plingerea părţii vătămate SELGROS x declaraţiile inculpatului, proces-verbal de constatare a conţinutului înregistrării video, declaraţia martorului xx, agent de pază cu punct de lucru la SELGROS x  proces-verbal de ridicare şi predare a bunului către reprezentantul SELGROS x, declaraţia martorei x, lucrător comercial la SELGROS x.

Conform fişei de cazier judiciar s-a reţinut că inculpatul a săvârşit fapta în starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) Cp.

In cursul cercetarii judecatoresti, la termenul din cc.2005, după citirea actului de sesizare a instantei, cu respectarea disp. art. 70 Cpp, a fost audiat inculpatul, care nu a recunoscut savirsirea faptelor retinute in sarcina sa prin rechizitoriu, declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei (fila 9). În probaţiune, la acelaşi termen, instanţa a încuviinţat pentru inculpat proba cu caseta video din data de …2005, procedând la vizionarea  înregistrării conţinute de aceasta, conform referatului conţinut de încheierea din …2005.

În şedinţa publică din mm.2005, în conf. cu disp. art.78 C.p.p. rap la art 327 Cpp,  au fost audiati, sub prestare de juramint, martorii din acte x, declaratiile  acestora fiind  consemnate si atasate la dosar (filele 29-30).

La termenul de azi, nn.2005, apreciind ca inutilă cauzei audierea martorei y a cărei declaraţie se află consemnată la fila 14 d.u.p., instanţa a luat act de renunţarea la martor formulată de reprezentantul Ministerului Public.

Partea vatamata SELGROS x, desi legal citata, nu s-a prezentat, prin reprezentant legal, in fata instantei, astfel incât instanta va avea in vedere precizarea acesteia din faza de urmarire penala, in sensul ca nu se constituie parte civila in procesul penal.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta  reţine ca situatia de fapt descrisă in actul de sesizare al instantei este confirmata de materialul probator administrat in cauza in cursul urmaririi penale si readministrat in faza cercetarii judecatoresti, inculpatul săvârşind fapta pusă în sarcina sa, cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, sustrăgând aparatul CMD cu  scopul de a şi-l însuşi pe nedrept.

La determinarea situaţiei de fapt instanţa nu a avut în vedere declaraţiile inculpatului potrivit cărora nu a săvârşit fapta reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu, acestea necoroborându-se cu nici o altă probă administată în cauză. Astfel, susţinerile acestuia în sensul că a luat aparatul CMD cu intenţia de a-l preda la casă  sau personalului de pază  şi că nu a putut face acest lucru imediat datorită unei convorbiri pe care o purta pe telefonul mobil sunt contrazise atât de declaraţiile martorilor cât şi de procesele-verbale de consemnare a conţinutului înregistrării video din data de …2005, procese-verbale încheiate la …2005 şi …2005. (filele 7-9 d.up.). Nici unul din mijloacele  de probă sus-menţionate nu relevă împrejurarea că inculpatul, pe tot  traseul casă-control final-ieşire, ar fi vorbit la telefonul mobil, ocupaţie care să-l facă să “uite” a preda aparatul CMD. Dimpotrivă, din coroborarea tuturor acestor probe rezultă că inculpatul şi-a urmat neabătut drumul spre ieşirea din magazin unde a fost oprit de martorul x, pe tot parcursul acesta având în mâna dreaptă un bidon de apă, în mâna stângă o sacoşă cu cumpărături inscripţionată “SELGROS” iar sub braţul stâng aparatul respectiv. Acest fapt  denotă intenţia  frauduloasă a inculpatului cu privire la bunul luat şi nicidecum pe aceea de a proceda la predarea lui.  De altfel,  în fapt este puţin probabil ca inculpatul să fi vorbit  la vreun telefon mobil, de vreme ce în procesul-verbal de constatare  întocmit la faţa locului şi în dovada datată …2005 nu se consemnează găsirea nici unui telefon mobil asupra inculpatului, singurul obiect ridicat de la acesta şi predat reprezentantului magazinului fiind aparatul CMD (filele 6, 16 d.u.p.).

In ce  priveste persoana inculpatului instanţa constată că acesta este recidivist. Astfel, din fişa de cazier a inculpatului (fila d.u.p) rezultă că inculpatul a fost anterior condamnat, după cum urmează:

-                           prin s.p. nr. …1995 a Judecătoriei Sectorului x la o pedeapsă rezultantă de 10 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării conform art. 81-110 Cp  pentru infracţiuni de furt prev art 208-209 lit. a, e, g Cp şi art. 208-209 lit. a Cp;

-                           prin s.p. .. a  Judecătoriei Sectorului x la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de furt prev. de art. 208-209 lit. g, I Cp;

-                           prin s.p. nr. ..998 a  Judecătoriei Sectorului x la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de furt prev. de art. 208-209 lit. e,I Cp;

-                           prin s.p. nr. … a Judecătoriei Sectorului x s-au contopit pedepsele din s.p. nr. … şi nr. ..1998, inculpatul urmând să execute 3 ani închisoare.

Faţă de condamnarea anterioară, fapta ce face obiectul prezentei cauze a fost săvârşită de inculpat în starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) Cp.

În drept, fapta inculpatului, care la data de ..2005, aflându-se în stare de recidivă postexecutorie,  a sustras din incinta magazinului SELGROS x un aparat CMD marca Frego, întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art.208 al. 1 -209 al.1 lit. e) C.p.,   cu aplic. art.37 lit. b) C.p.

Vinovatia inculpatului fiind dovedita, pe baza probelor administrate, in raport cu fapta care a facut obiectul cercetarii judecatoresti, instanta va dispune condamnarea acestuia iar la proportinalizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru infractiunea savarsita, va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.72 al.1 C.p..În acest sens, va tine seama de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal, de gradul de pericol social concret al infractiunii avand in vedere circumstantele reale ale faptei (săvârşirea într-un loc public) si imprejurarile savarsirii acesteia (fara a folosi metode periculoase), de natura si valoarea relativ mare  a bunului sustras (aparat electronic de contol mobil al datelor în valoare de cca. 1.000 euro), de circumstantele personale ale inculpatului care deşi  recidivist conform cazierului judiciar, nu a vădit, dat fiind intervalul de timp relativ mare scurs de la comiterea faptelor pentru care a fost condamnat prin s.p. nr. .. a Judecătoriei Sectorului xBucureşti, o perseverenţă infracţională manifestă în ce priveşte comiterea de fapte contra patrimoniului, precum şi de faptul ca scopul pedepsei anterioare astfel cum este descris de art.52 C.p. nu a fost atins.

Avand in vedere aceste elemente, instanta urmeaza a aplica o pedeapsă în minimul special prevazut de lege, apreciind ca in acest fel poate fi atins scopul preventiv-educativ al pedepsei.

Ca urmare, in baza baza art.208 al.1-art.209 al.1 lit.e) C.pen., cu aplic.art. 37 lit. b) C.pen., va condamna pe inculpat la 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.

Avand in vedere ca pedeapsa aplicata inculpatului se va executa efectiv, in regim privativ de libertate, instanta va face aplicarea art. 71-64 Cp.

Ţinând seama că atât urmărirea penală cât şi judecata  s-au desfasurat cu inculpatul aflat in stare de libertate, instanţa în baza art. 350 alin. 1 va dispune arestarea inculpatului la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Pe latura civilă, constatând că partea vătămată SELGROS .. nu a formulat pretenţii împotriva inculpatului,  dată fiind recuperarea în natură a prejudiciului (a se vedea fila 11 d.u.p), instanţa, văzând  disp. art. 346 al 1 C.p. p., va lua act că aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Fata de solutia de condamnare ce va fi pronuntata, instanta în baza art 191 Cpp va obliga  inculpatul la 300 RON reprezentind cheltuieli judiciare avansate  de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

In baza art.208 al.1-art.209 al.1 lit. e) C.p., cu aplic. art .37 lit. b) Cod penal, condamna pe inculpatul ww, fiul lui .., ns la .. in com. …, fara ocupatie,  recidivist, la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.

Face aplicarea art. 71-64 Cod penal.

In baza art. 350 alin. 1 Cpp dispune arestarea inculpatului la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Ia act că partea vătămată SELGROS x nu s-a constituit parte civilă în cauză.

In baza art.191 al.1 C.p.p. obliga  inculpatul la 300 RON cheltuieli judiciare avansate  de stat.

ABANDON DE FAMILIE

Prin rechizitoriul nr. .. din data de …, Parchetul de pe langa  Judecatoria  Sectorului x  a dispus trimiterea  in judecata, a inculpatului ww, cercetat  în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infractiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c) C.p.

In fapt, în actul de sesizare a instantei s-a retinut în esenţă că în perioada 02.06.2000-27.06.2003 nu a achitat fiicei sale y ns. la .. pensia de întreţinere stabilită în sarcina sa pe cale judecătorească.

În dovedirea situaţiei de fapt reţinute prin actul de sesizare s-au invocat următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile reprezentantului legal al părţii vătămate, …., copia certificatului de naştere al părţii vătămate y, sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Sectorului x, sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Sectorului x, adresa nr. … a Administraţiei Finanţelor Publice Sector x, adresa nr. .. a Administraţiei Finanţelor Publice Sector x.

În drept, s-a reţinut ca fapta inculpatului ww întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c C.p.

Deşi legal citat inculpatul nu a dat curs chemării organelor de urmărire penală, sustrăgându-se urmăririi penale, motiv pentru care acesta nu a putut fi audiat şi s-a întocmit procedura de trimitere în judecată în lipsă .

La dosar s-a ataşat fişa de cazier judiciar a inculpatului, din care rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

La cercetarea judecatoreasca, avand in vedere  imprejurarea că inculpatul, deşi legal citat inclusiv cu mandat de aducere, atât la adresele din Bucureşti, str. x şi Bucureşti, y şi la uşa Consiliului Local Sector x, nu s-a prezentat in instanţa pentru a fi audiat şi a propune probe in apărare, sustrăgându-se judecăţii, se va avea în vedere probatoriul administrat la urmărirea penală precum şi declaraţia reprezentantului legal al părţii văătmate, luată la termenul de azi … Cu prilejul audierii  reprezentantul legal al părţii vătămate s-a constituit parte civilă solicitând ca inculpatul să plătească pensie de întreţinere.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta  reţine următoarea situaţie de fapt:

În perioada …1993 – …2000  inculpatul a fost căsătorit cu numita …, din căsătorie rezultând minora y, născută la data de …. Prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Sectorului x, definitivă şi irevocabilă la ..2000, a fost desfăcută căsătoria dintre inculpat şi numita x, a fost încredinţată acesteia din urmă minora y, rezultată din căsătorie,iar inculpatul a fost obligat să plătească fiicei sale o pensie de întreţinere în cuantum de 175.000 ROL lunar până la majoratul copilului. Ulterior prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Sectorului …. a fost majorată pensia de întreţinere stabilită în sarcina inculpatului, la suma de 350.000 ROL lunar, până la majoratul copilului.

Inculpatul nu a achitat niciodată pensia de întreţinere la care era obligat conform hotărârilor judecătoreşti menţionate, dând dovadă de rea credinţă, deşi acesta a realizat venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe baza unui contract de închiriere auto încheiat cu SC … SRL pe perioada 01.08.2002 – 31.07.2007. Veniturile anuale ale inculpatului, conform evidenţelor fiscale, au fost de 350.000 ROL în anul 2002, 840.000 ROL în anul 2003 şi 840.000 ROL în anul 2004.

Această situatie de fapt rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv plângerea şi declaraţiile reprezentantului legal al părţii vătămate, x, copia certificatului de naştere al părţii vătămate y, sentinţa civilă nr. .. a Judecătoriei Sectorului x, sentinţa civilă nr. xx a Judecătoriei Sectorului x, adresa nr. xa Administraţiei Finanţelor Publice Sector x, adresa nr. x a Administraţiei Finanţelor Publice Sector x, declaraţia reprezentantului legal al părţii vătămate.

Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe prev. de art. 19 lit. a) Cp, astfel cum rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză. Reaua credinţă a inculpatului este evidenţiată de conduita acestuia care, deşi realiza venituri, ce-i drept reduse conform relaţiilor comunicate de Administraţia Financiară a Sectorului x, nu a achitat nimic din pensia de întreţinere la care a fost obligat deşi, având în vedere vârsta acestuia (37 ani) este capabil de muncă, la dosar neexistând dovezi care să contrazică acest aspect. De altfel exiestenţa unor venituri trebuie prezumată, neputându-se explica, avându-se în vedere cuantumul modic al veniturilor realizate din cedarea folosinţei bunurilor, cum anume inculpatul îşi asigura propria sa existenţă.

In ce  priveste persoana inculpatului  instanţa reţine că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

În drept, fapta inculpatului de a nu plăti cu rea credinţă, mai mult de 2 luni, pensia de întreţinere stabilită prin sentinţele civile nr. .. şi …2001 ale Judecătoriei Sectorului x, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c C.p.

Vinovatia inculpatului fiind dovedita, pe baza probelor administrate,  in raport cu fapta care a facut obiectul cercetarii judecatoresti, instanta va dispune condamnarea acestuia iar la proportinalizarea pedepsei ce urmeaza a-i fi aplicata va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.72 al.1 C.p. În acest sens, va tine seama de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal, de gradul de pericol social concret al infractiunii constând în puternica rezoluţie infracţională a inculpatului care în mod manifest şi continuu nu a înţeles să presteze întreţinere fiicei sale, ignorând hotărârile judecătoreşti date în acest sens, de conduita procesuală a inculpatului care s-a sustras atât urmăririi penale cât şi judecăţii precum şi de circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale. Ca atare, instanţa urmează a aplica inculpatului o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 20.000.000 ROL, cu executare, apreciind că în acest mod se poate realiza scopul preventiv educativ al pedepsei.

În ce priveşte pretenţia formulată de reprezentantul legal al părţii vătămate cu prilejul audierii sale, respectiv obligarea acestuia la pensie de întreţinere, instanţa reţine că solicitarea este neîntemeiată, având în vedere că hotărârile civile privind obligaţii de întreţinere sunt executorii de drept conform art. 278 pct. 3 C.p.c. De altfel, sub acest aspect, cererea apare şi ca lipsită de interes.

Inadmisibilitatea acţiunii civile a reprezentantului legal al părţii vătămate nu poate fi primită,  această solicitare neconstituind  o formă procedurală neprevăzută de lege, caz în care poate fi calificată ca inadmisibilă.

Faţă de cele expuse instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă.

Fata de solutia de condamnare ce va fi pronuntata, instanta în baza art 191 Cpp va obliga  inculpatul la 300 RON cheltuieli judiciare avansate  de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

În baza art. 305 alin. 1 lit. c C.p. condamnă pe inculpatul ww, fiul lui …., cu domiciliul in Bucureşti, str. .,  citat şi prin afişare la uşa x la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 20.000.000 ROL.

Pune în vedere inculpatului disp. art. 63¹ C.p.

Respinge acţiunea civilă formulată de reprezentantul legal al părţii vătămate yy , domiciliată în Bucureşti, str. x ca neîntemeiată.

În baza art. 191 alin. 1 C.p. obligă inculpatul la 300 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.

INTRERUPEREA EXECUTARII PEDEPSEI

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de  … sub nr. … , condamnatul ww , detinut in Penitenciarul … , a solicitat intreruperea executarii pedepsei de 5 ani inchisoare care i-a fost aplicata prin Sentinta penala nr… a Judecatoriei  Sector x, invocand motive de ordin familial.

In motivarea cererii , condamnatul a aratat in esenta  ca locuinta sa are o s tare precara , este deteriorata si este necesara prezenta sa in familie pentru repararea locuintei.

La dosar au fost depuse copii de pe Sentinta penala nr. .. a Judecatoriei Sector x si de pe MEPI emis in baza acesteia,  iar instanta a incuviintat , la cererea condamnatului , efectuarea unei anchete sociale la domiciliul  familiei sale.

La data de .. a fost depus la dosar referatul de ancheta sociala intocmit de Primaria Dobroesti.

Analizand actele si lucrarile dosarului , instanta retine ca , incepand cu data de …, condamnatul se afla in executarea pedepsei de 5 ani  inchisoare care i-a fost aplicata prin Sentinta penala nr…. a Judecatoriei Sector x ,iar pana in prezent nu a beneficiat de amanarea sau intreruperea executarii acestei pedepse.

Instanta constata , in raport de probele administrate in cauza , ca nu s-a facut dovada unor imprejurari speciale , aparute dupa inceperea executarii de catre condamnat , care sa aiba consecinte grave pentru familia acestuia.

In acest sens , instanta retine din referatul de ancheta sociala  ca la adresa indicata de catre petent locuieste mama acestuia we, 49 ani, somera, tatal este decedat , mama sa este bolnava, petentul este cunoscut ca o persoana cu o buna crestere, mama petentului si sora sa doresc revenirea acestuia in familie.

In consecinta , instanta retine ca familia condamnatului nu are nevoie de sprijin din partea acestuia , contrar  celor sustinute de petent in cererea sa iar motivele invocate nu fac parte din cele prevazute de lege pentru intreruperea executarii pedepsei, cu atit mai mult cu cit intreruperea executarii pedepsei pe o durata de 3 luni in nici un caz nu i-ar da posibilitatea petentului sa asigure familiei sale strictul necesar de zi cu zi, sau sa aduca vreo imbunatatire situatiei materiale, financiare sau de sanatate a familiei sale.

Fata de aceste considerente , instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile prev. de art.455 rap. la art.453 alin.1 lit.c C.p.p. , urmand sa respinga cererea de intrerupere a executarii pedepsei , ca neintemeiata iar in baza art.192 alin.2 C.p.p. , va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU  ACESTE  MOTIVE

IN  NUMELE  LEGII

HOTARASTE

In temeiul art.455 rap. la art.453 alin.1 lit.c C.p.p. , respinge cererea de intrerupere a executarii  pedepsei  formulata de condamnatul ww in comuna .., in prezent detinut in Penitenciarul .. , ca neintemeiata.

In temeiul art.192 alin.2 C.p.p., obliga condamnatul la 800.000 lei cheltuieli judiciare catre stat .

INTRERUPEREA EXECUTARII PEDEPSEI

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de …, condamnatul ww , detinut in Penitenciar Bucuresti , a solicitat intreruperea executarii pedepsei de 3 ani inchisoare care i-a fost aplicata prin Sentinta penala nr. ..  a Judecatoriei x.

In motivarea cererii, condamnatul a aratat ca este bolnav cu diagnosticul leucemie acuta.

La dosar au fost depuse copii de pe Sentinta penala nr… a Judecatoriei x si de pe MEPI emis in baza acesteia,  iar instanta a incuviintat, la cererea condamnatului, efectuarea unei expertize medicol-legale care sa stabileasca daca maladiile de care sufera condamnatul pot fi sau nu tratate in penitenciar si daca il pun in imposibilitatea de a executa pedeapsa.

La data de …, a fost depus la dosar raportul de expertiza medico-legala nr.A1/…. efectuat de INML Mina Minovici.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca, incepand cu data de 19.01.2002, condamnatul se afla in executarea pedepsei de 3 ani  inchisoare care i-a fost aplicata prin Sentinta penala nr…  a Judecatoriei x, iar pana in prezent nu a beneficiat de amanarea sau intreruperea executarii acestei pedepse.

Potrivit art.455 rap.la art.453 liot.a C.p.p., executarea pedepsei inchisorii poate fi intrerupta in cazul in care se constata pe baza unei expertize medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa, iar in acest caz executarea pedepsei se intrerupe pina cind condamnatul se va gasi in situatia de a executa pedeapsa.

Potrivit raportului de expertiza medico-legala nr.A1/… efectuat de INML Mina Minovici, condamnatul ww prezinta diagnosticul leucemie acuta mielovlastica, monocitara si TBC pulmonar secundar infiltrativ nodular extinsa bilateral, iar pentru afectiunea leucemie cu evolutie si pronostic nefavorabil necesita internare intr-o clinica cu profil hematologic a Ministerului Sanatatii pe o perioada de 3luni, timp in care nu poate fi tratat in reteaua sanitara a DGP si se afla in imposibilitatea executarii pedepsei.

Fata de acest aspect, instanta constata ca sunt indeplinita conditiile prev.de art.455 si 453 lit.a C.p.p., motiv pentru care va admite cererea, va dispune intreruperea executarii pedepsei aplicata petentului condamnat pe o perioada de 3 luni, va dispune punerea in libertate a condamnatului de sub puterea MEPI …. emis de Judecatoria x iar cheltuielile judiciare vor ramine in sarcina statului.

PENTRU  ACESTE  MOTIVE

IN  NUMELE  LEGII

HOTARASTE

In temeiul art.455 rap. la art.453 lit.a C.p.p., admite cererea de intrerupere a executarii  pedepsei  formulata de condamnatul wwww, fiul ….,  si cu resedinta in x, str….. in prezent detinut in  Penitenciar Bucuresti .

Dispune intreruperea executarii pedepsei de 3 ani inchisoare aplicata petentului condamnat prin sp …. a Judecatoriei x, pe o perioada de 3 luni.

Dispune punerea in libertate a condamnatului de sub puterea MEPI … emis de Judecatoria x la data raminerii definitive a prezentei sentinte.

In temeiul art.192 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate ramin in sarcina statului

CONTESTATIA LA EXECUTARE

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de …, Biroul Executari Penale  al Judecatoriei Sector x a formulat din oficiu contestatie la executare cu privire la punerea in executare a s.p….  a Judecatoriei Sector x privind pe inculpatul ww cu motivarea ca in esenta ca sentinta a ramas definitiva la … , s-a emis MEPI …, mandat care nu a fost pus in executare nici pina la aceasta data, inculpatul fiind dat in urmarire generala , astfel incit in cauza a intervenit prescriptia executarii pedepsei .

La dosarul cauzei s-a depus copie s.p. nr…. a Judecattoriei Sector x , adresele IGP Serviciul Cazier Judiciar si Ministerul de Interne Sector x-Biroul Urmariri, fisa de cazier judiciar a condamnatului.

Analizind actele aflate la dosarul cauzei instanta retine ca s.p…. a Judecatoriei Sector x, definitiva prin neapelare la …,  inculpatul ww a fost condamnat la o pedeapsa  de 1 an inchisoare pentru savirsirea infractiunii prev. de art.208 alin.1 -209 lit.a,c,g C.p. cu aplic.art.13 C.p. iar in baza acestei sentinte s-a emis MEPI …care inca nu a fost pus in executare .

Din continutul adreselor ….., nr.nn si nr.mm a MI-DGPMB-Sector x , Biroul Urmariri a rezultat ca acest mandat se afla in continuare in evidenta politiei si nu a fost pus in executare deoarece inculpatul este cetatean roman plecat din tara , fiind dat in urmarire generala si are domiciliul in Franta , oras y str…

Potrivit art.126 lit.b C.p. termenul de prescriptie a executarii pedepsei este de 5 ani plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executa iar acesttermen se calculeaza de la data cind hotarirea de condamnare a ramas definitiva.

In consecinta, instanta constata ca in speta dedusa judecatii a intervenit prescriptia executarii pedepsei intrucit de la data cind hotarirea a ramas definitiva ( …) si pina la data judecarii prezentei cauza( …) a trecut termenul de 6 ani , prevazut de lege pentru prescrierea pedepsei aplicate, timp in care nu s-.a putut pune in executare mandatul emis.

In raport de considerentele aratate in cele ce preced, instanta va admite contestatia la executare formulata , va constatata prescrisa executarea pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin s.p….., va inlatura executarea pedepsei sus mentionate , iar in baza art.192 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor ramine in sarcina statului.

PENTRU  ACESTE  MOTIVE

IN  NUMELE  LEGII

HOTARASTE

Admite contestatia la executare formulata din oficiu de catre Biroul Executari Penale de pe linga Judecatoria Sector x. .

In baza art.461 lit.d  rap.la art.126 C.p. constata prescrisa executarea pedepsei de 1 an inchisoare aplicata inculpatului ww, fiul lui …in Bucuresti, cu ultim domiciliu in … a Judecatoriei Sector x pentru savirsirea infractiunii prev. de art.208 alin.1 -209 alit.a,c,g C.p. cu aplic.art.13 C.p.

Inlatura executarea pedepsei sus-mentionata.

In baza art.192 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate ramin in sarcina statului